Alte denumiri: parasitic Asterophora, Russula parasite, silki piggyback.
Sinonime: Gymnopus parasiticus, Agaricus parasiticus, Merulius parasiticus, Nyctalis parasitica.
Este o ciupercă care creşte ca parazit pe alte ciuperci în descompunere cum sunt Russula Nigricans, Russula densifolia, Russula fellea, Russula foetens dar şi pe ciupercile Lactarius. Specia a fost descrisă pentru prima dată în anul 1791 sub numele de Agaricus parasiticus de micologul francez Jean Baptiste Bulliard. În anul 1951 micologul german Rolf Singer transferă ciuperca sub numele de Asterophora parasitica.
Pălăria: are iniţial culoarea albă până la gri-pal devenind la maturitate maro-cenuşiu şi este acoperită cu perişori fini dându-i un aspect mătăsos, este iniţial rotundă până la convexă cu marginea spre interior apoi devine aplatizată, are un diametru de aproximativ 1-3 cm.
Carnea: este subţire, albicioasă până la maronie, are un miros neplăcut.
Lamele: sunt albicioase, groase şi distanţate.
Sporii: sunt netezi în formă eliptică, de mărime 5-6 x 3-4 microni.
Piciorul: este albicios, are înălţimea de 1-3 cm şi 2-4 mm în diametru.
Habitat: este o ciupercă care apare toamna, în pădurile de foioase și conifere, și se găsește pe exemplare moarte sau în descompunere de Russula sau Lactarius. Habitatul său preferat este în Europa și America de Nord, dar poate apărea și în alte regiuni temperate.
Specii asemănătoare: se poate confunda cu Asterophora lycoperdoides este o ciupercă necomestibilă şi care creşte ca parazit pe alte ciuperci în special pe cele din genul Russula (Russula densifolia). Ciuperca este acoperită de obicei cu o pulbere densă de spori de culoare maroniu-portocalie.
Interes gastronomic: Această ciupercă nu este considerată comestibilă din cauza dimensiunilor mici și a faptului că trăiește pe ciuperci descompuse, ceea ce îi conferă o calitate inferioară din punct de vedere gastronomic. De asemenea, textura ei este considerată prea tare și fragilă pentru a fi atractivă pentru consum.
Asterophora parasitica joacă un rol important în procesele de descompunere și reciclare a substanțelor organice în ecosistemele forestiere, contribuind la descompunerea ciupercilor gazdă și la menținerea echilibrului ecologic. Deși nu are o valoare gastronomică sau medicinală importantă, această ciupercă rămâne un exemplu fascinant de parazitism în lumea fungilor.
Ciuperca se află pe lista ciupercilor foarte rare din România!