Este o specie de ciupercă mică și fragilă, cunoscută pentru pălăria sa de un galben intens, care seamănă cu gălbenușul de ou, de unde provine și numele său („vitellinus” înseamnă „ca gălbenușul”). Este o ciupercă saprofită, care crește de obicei pe sol bogat în materii organice în descompunere, cum ar fi compostul, gunoiul de grajd sau alte resturi vegetale.

Ciuperca Bolbitius vitellinus a fost descrisă pentru prima dată de către renumitul micolog francez Jean Baptiste François Bulliard în anul 1786. La acea vreme, Bulliard a numit-o Agaricus vitellinus. A fost transferată în genul Bolbitius de către micologul german Paul Kummer în anul 1871. Kummer a fost un micolog important care a restructurat sistemul de clasificare a ciupercilor. El a separat multe specii de ciuperci din genul foarte larg Agaricus, unde inițial fusese încadrată și Bolbitius vitellinus, în genuri mai precise, inclusiv Bolbitius.

Sinonime: Bolbitius titubans, Agaricus vitellinus, Bolbitius variicolor, Agaricus titubans, Bolbitius tener.

Pãlãria, translucidã, foarte fragilã şi  subţire, are, iniţial formã de clopot, apoi este convexã şi , la maturitate deplinã devine aproape platã, cu un gurgui puţin vizibil şi cu marginea striatã sau adânc crestatã, tinzând, la maturitate sã crape. Are diametru de 2-5cm, galbenă.

Cuticula este netedã, lucioasã, lipicioasã şi uşor detaşabilã.

Piciorul este gol  pe dinãuntru, cilindric, fusiform şi destul de fragil, albicios, dimensiuni: 4-8 cm înălțime și 0,2-0,5 cm grosime.

Suprafaţa sa, cu excepţia bazei, este acoperitã cu o pulbere fãinoasã, iar la bazã este lânoasa.

Lamele sunt inițial galbene, dar devin rapid maronii sau ruginite pe măsură ce sporii se dezvoltă. Sunt subțiri, dense, și libere față de picior.

Carnea este albă, redusã cantitativ şi apoasã, fãrã gust şi miros.

Spori: sunt de culoare brună, elipsoidali și netezi. Sporii eliberați dau lamelelor o culoare ruginie-maroniu.

Variabilitate: Coloritul pãlãriei este galben, cu marginea gri sau maronie. Lamele sunt iniţial galben-deschis şi devin maro ca scorţişoara sau ruginii.

Habitat: apare încă de la începutul verii, creşte pe terenuri ierboase, terenuri îngrãşate natural, pe lângã grãmezile de bãlegar, de paie putrezite, de la câmpie la munte. Apare după ploi sau în perioade umede, iar ciupercile individuale au o viață foarte scurtă, uneori de doar câteva ore, deoarece se descompun rapid.

Perioada de crestere: Vara-toamna.

Specii asemanatoare: Leucocoprinus birnbaumii (flower pot parasol, yellow parasol, plantpot dapperling), Pluteus chrysophaeus.

Comestibilitate:  Fără interes alimentar.

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut: