Alte denumiri: steaua pământului, hygroscopic earthstar, barometer earthstar, false earthstar, water measurer, denumirea specifică hygrometricus derivă din cuvintele greceşti “hygros” care înseamnă “ud” şi “metron” care înseamnă “măsură”, sau “măsurător de apă”, cu referire la faptul că ciuperca reacţionează la conţinutul de umiditate din aer şi se deschide sub formă de stea (în acelaşi mod în care un barometru răspunde la fluctuaţiile presiunii atmosferice), pe vreme foarte uscată stratul superior se contractă şi se închide peste sacul cu spori protejându-l pentru a nu fi mâncat de melci sau alţi prădători;
Ciuperca a fost descrisă pentru prima dată de micologul german Christiaan Hendrik Persoon în anul 1801 sub denumirea de Geastrum hygrometricum, în anul 1889 micologul american Andrew Price Morgan a stabilit denumirea ştiinţifică acceptată în prezent ca Astraeus hygrometricus;
Sinonime: Lycoperdon stellatus, Geastrum hygrometricum, Geastrum fibrillosum, Geastrum stellatum, Astraeus stellatus;
La început, aparatul fructifer are o formă globuloasă, dar, o dată cu apropierea maturităţii, exoperidiul (strat exterior care este mai puţin elastic şi se rupe mai repede), care îl înveleşte se despică în 6-15 lacini ascuţiţi (resturi, zdrenţe , înguste, inegale, care persistă după ruperea exoperidiului) care, pe vreme umedă, se desface astfel încât formează un fel de stea mică, iar pe vreme uscată se repliază acoperind sacul cu spori, aparatul fructifer are diametrul de 3-6cm şi înălţimea de 2-4cm, de culoare maronie;
Laciniile sunt maronii-deschis, cu numeroase dungi subţiri care le dau un aspect marmorat;
Sacul sporal intern este globulos, cu o consistenţă ca de hârtie, la maturitate apare un orificiu central pe unde ies sporii, iar răspândirea lor este stimulată de mişcarea laciniilor;
VARIABILITATE. Coloritul laciniilor variază între ocru-roşcat şi brun-închis, sacul sporal poate fi gri sau maroniu, la început gleba este albă şi compactă, devenind apoi negricioasă şi prăfoasă;
HABITAT. Trăieşte în locuri nisipoase şi cu pietriş din pădurile de foioase, cu o preferinţă pentru zonele de sub stejari, mai rar este întâlnită în pădurile de conifere, de la câmpie la deal;
PERIOADA DE CREŞTERE. Vara-toamna;
SPECII ASEMĂNĂTOARE. Prin aspectul său general aminteşte de ciupercile din genul Geastrum, de care se deosebeşte prin felul în care creşte şi prin sporii mai mari, este asemănătoare cu Astraeus pteridis fiind mai mare de 5 până la 15cm, cu Astraeus asiaticus şi Astraeus odoratus;
Comestibilitate. Fără interes alimentar.
Ştiaţi că: ciuperca a fost folosită în medicina tradiţională chineză ca agent hemostatic, praful de spori fiind aplicat extern pentru a opri sângerarea rănilor, pentru a reduce degerăturile, praful de spori amestecat cu uleiul de seminţe de muştar era folosit ca unguent împotriva arsurilor, aceasta este o delicatesă tradiţională în sud-vestul Indiei fiind gătită (fiartă) în stadiul tânăr;
