Cu peste 100.000 de specii de ciuperci identificate, aceste organisme sunt printre cele mai variate forme de viață de pe Pământ. În rândul ciupercilor există și unele specii care nu produc propriile lor nutrienți prin fotosinteză, ci trăiesc ca paraziți pe alte organisme vii, precum plantele sau insectele. Aceste ciuperci sunt cunoscute sub numele de ciuperci parazite. Ciupercile parazite sunt cunoscute și sub denumirea de ciuperci heterotrofe, deoarece depind de alte organisme pentru a supraviețui și a se hrăni. Aceste organisme sunt adesea foarte specializate, cu forme și adaptări speciale pentru a se adapta la organisme gazdă specifice.
Ciupercile parazite pot fi atât dăunătoare, cât și benefice pentru ecosistemele lor. Într-un ecosistem sănătos, ciupercile parazite și alte organisme au rolul de a controla populațiile de plante sau animale, menținând echilibrul ecologic. În schimb, într-un ecosistem perturbat, ciupercile parazite pot deveni dăunătoare și pot amenința sănătatea și supraviețuirea speciilor gazdă. Ciupercile parazite sunt o categorie interesantă și diversă de organisme, care pot avea atât efecte benefice, cât și dăunătoare asupra ecosistemelor lor. În timp ce unele specii pot fi utilizate în medicină sau în alte domenii, altele pot avea un impact negativ asupra culturilor agricole sau asupra sănătății și supraviețuirii speciilor gazdă.
Se estimează că există peste 10.000 de specii de ciuperci parazite care infectează diferite specii de insecte în natură. Aceste ciuperci se numesc entomopatogene și sunt specializate în infectarea, creșterea și propagarea în interiorul organismelor insectelor gazdă. Printre cele mai cunoscute specii de ciuperci parazite care infectează insecte se numără membrii genurilor Beauveria, Metarhizium, și Ophiocordyceps. Aceste specii de ciuperci sunt capabile să infecteze o gamă largă de insecte, inclusiv muște, gândaci, termite, furnici, lăcuste și chiar fluturi. Unii oameni de știință cred că aceste ciuperci pot fi utilizate în viitor ca agenți biologici pentru controlul dăunătorilor din culturile agricole, deoarece sunt considerate alternative mai sigure și mai ecologice la pesticidele convenționale.
Există multe ciuperci parazite care parazitează insecte și fiecare are propriile caracteristici distinctive. Cu toate acestea, unele dintre cele mai speciale și distictive ciuperci parazite care parazitează insecte sunt:
Ophiocordyceps militaris: este o ciupercă parazită care infectează mai multe specii de insecte, inclusiv furnici prin infectarea acestora cu spori ai ciupercii. Sporii sunt prezenți în mediul înconjurător și sunt luați în organismul furnicii atunci când aceasta consumă alimente sau alte materiale contaminate cu spori. După ce sunt ingerați, sporii ciupercii pătrund în organismul furnicii și încep să se dezvolte. Ciuperca invadează și controlează sistemul nervos al furnicii, determinând-o să își schimbe comportamentul într-un mod care să asigure răspândirea sporilor ciupercii. Furnica infectată cu Ophiocordyceps militaris își pierde capacitatea de a controla propriul corp și devine împinsă să se deplaseze spre un mediu favorabil pentru răspândirea sporilor ciupercii. În cazul acestei ciuperci, furnica se urcă pe o frunză sau o ramură și se agață de aceasta cu mandibulele, apoi moare. Ciuperca continuă să se dezvolte în corpul furnicii moarte, producând un corp fructifer care se ridică în afara corpului acesteia și eliberează sporii în mediul înconjurător. Sporii sunt apoi luați de alte furnici sau alte insecte, completând astfel ciclul de viață al ciupercii. Ophiocordyceps militaris este utilizată în mod tradițional în medicina asiatică pentru a trata diferite afecțiuni, cum ar fi oboseala cronică, astmul, tusea și alte probleme respiratorii. De asemenea, este cunoscută pentru proprietățile sale antitumorale și antivirale.
Ophiocordyceps unilateralis este o ciupercă parazită care infectează furnicile din genul Camponotus. Această ciupercă este cunoscută și sub numele de “ciuperca zombiilor” datorită modului său de acțiune asupra furnicilor infectați. Ciuperca infectează furnica și începe să crească în interiorul corpului acesteia, controlându-i comportamentul și determinând-o să se deplaseze într-un loc specific, unde ciuperca poate crește și răspândi spori. Furnica infectată se va agăța de o frunză sau o ramură și va muri acolo, iar ciuperca va crește din corpul său și va elibera spori în mediul înconjurător. Ophiocordyceps unilateralis este considerată o ciupercă fascinantă din punct de vedere biologic, datorită modului său unic de a controla comportamentul furnicilor infectate și de a le manipula în mod eficient pentru a răspândi sporii. De asemenea, cercetătorii au început să exploreze proprietățile medicinale potențiale ale acestei ciuperci, inclusiv proprietățile sale antifungice și antibacteriene.
Ophiocordyceps camponoti-rufipedis: este o specie de ciupercă parazită care infectează furnici din specia Camponotus rufipes. Această ciupercă este diferită de alte specii de ciuperci parazite prin faptul că infectează și controlează comportamentul furnicilor, determinându-le să se agațe de frunze sau crengi și să moară, permițând ciupercii să crească din corpul furnicii și să-și extindă infecția în coloniile de furnici. După ce intră în corpul furnicilor, ciuperca își extinde filamentele în sistemul nervos al furnicii și o determină să își schimbe comportamentul. Furnicile infectate se deplasează spre vârful plantelor, unde își încolăcesc membrele și își agață mandibulele în frunze sau crengi. Această poziție ajută ciuperca să se dezvolte într-un mediu umed și întunecat, propice creșterii sale. Studiul acestei ciuperci ar putea oferi noi înțelegeri despre cum ciupercile pot manipula comportamentul animalelor gazdă pentru a supraviețui și a se răspândi în mediul lor natural.
Entomophthora muscae: este o specie de ciupercă parazită care infectează muștele. Această ciupercă este diferită de alte specii de ciuperci parazite prin faptul că infectează și manipulează comportamentul gazdei sale într-un mod unic. Când o muscă este infectată cu Entomophthora muscae, ciuperca își dezvoltă miceliul în interiorul corpului muștei și îi invadează organele interne, provocând o infecție fatală. Infecția se răspândește prin intermediul sporilor ciupercii, care sunt eliberați din corpul muștei infectate și pot infecta alte muște.Acest comportament neobișnuit al muștelor infectate a atras atenția cercetătorilor și a condus la studii detaliate despre modul în care ciuperca parazitează gazda sa. Odată ce infecția se instalează, muștele infectate își schimbă comportamentul și devin mai puțin active și mai lipsite de coordonare în mișcări. Ele încep să se agațe de orice suprafață verticală și își extind aripile într-un unghi caracteristic, ceea ce permite sporilor ciupercii să se răspândească mai ușor. După ce ciuperca își termină ciclul de viață, un trunchi micelic se dezvoltă din corpul muștei infectate, eliberând noi sporii în mediu. Este o specie importantă din punct de vedere ecologic, deoarece joacă un rol important în reglarea populațiilor de muște. Această ciupercă parazită poate fi folosită și pentru controlul natural al dăunătorilor din culturi, ceea ce poate duce la reducerea utilizării pesticidelor chimice.
Entomophthora lampyridarum: este o ciupercă parazită ce infectează insectele licurici din genul Lampyridae. Ciuperca infectează insectele prin intermediul sporelor care sunt eliberate în aer și ajung pe suprafața corpului lor. După ce sporele pătrund în corpul gândacilor, ele se dezvoltă și invadează țesuturile musculare și nervoase, cauzând paralizie și moartea. În timpul infecției, ciuperca produce o substanță numită “pulvini”, care îi ajută să-și fixeze corpul pe planta pe care se găsesc gândacii. Poate controla comportamentul insectelor infectați pentru a-și maximiza șansele de răspândire a sporelor și infectarea altor gândaci. De exemplu, cei infectați sunt atrași de lumină și de suprafețe înalte, ceea ce îi face mai susceptibili să fie consumați de prădători, dar și să elibereze sporii în aer și să-i răspândească în mod eficient. De asemenea, se pare că ciuperca poate afecta și alte comportamente ale gândacilor, cum ar fi tendința de a forma grupuri, ceea ce îi face mai susceptibili la infecții suplimentare. Este o sursă importantă de cercetare în ceea ce privește dezvoltarea unor noi metode de combatere a dăunătorilor în culturile agricole și în alte medii.
Cordyceps bassiana: este o specie de ciupercă parazită care infectează o gamă largă de insecte, inclusiv gândaci, muște, fluturi și furnici. Această ciupercă este diferită de alte specii de ciuperci parazite prin capacitatea sa de a produce o enzimă specială numită chitinază, care este capabilă să descompună chitina, un compus structural important din exoscheletul insectelor. În timpul infecției, ciuperca pătrunde în corpul gazdei sale și începe să se hrănească cu țesuturile și fluidele corpului insectei. În cele din urmă, ciuperca crește din corpul gazdei sale și eliberează sporii săi, care sunt răspândiți în mediul înconjurător prin intermediul altor insecte. Ciuperca este utilizată în mod frecvent în controlul biologic al dăunătorilor în culturile agricole și în gospodăriile casnice, deoarece este considerată o alternativă sigură și ecologică la pesticidele chimice. De asemenea, ciuperca este utilizată în medicina tradițională chineză, deoarece conține o serie de compuși bioactivi, inclusiv polizaharide, adenosină și cordicepină, care pot fi benefice pentru sănătatea umană.
Ophiocordyceps sinensis: este o ciupercă parazită rară și prețioasă care crește în regiunile de altitudine înaltă din Tibet, Nepal și Bhutan. Este considerată o ciupercă prețioasă datorită dificultății de a fi găsită și colectată. Ciuperca crește într-un mediu dificil accesibil, la altitudini ridicate și în condiții extreme de temperatură și umiditate. De asemenea, colectarea ciupercii este dificilă și periculoasă, deoarece se face manual în zone accidentate. afectează anumite specii de gândaci și fluturi de noapte din familia Hepialidae. În stadiul său larvar, ciuperca infectează gazda și începe să se dezvolte în interiorul corpului acesteia. Pe măsură ce ciuperca crește, infectează treptat tot mai multe țesuturi ale gazdei, modificând comportamentul acesteia într-un mod care îi asigură răspândirea sporilor. Această ciupercă este cunoscută în medicina tradițională asiatică pentru proprietățile sale puternice adaptogene și tonice. Este utilizată pentru a trata o varietate de afecțiuni, cum ar fi oboseala cronică, disfuncția erectilă, diabetul, astmul și alte probleme respiratorii.
Hirsutella thompsonii: este o ciupercă parazită care infectează și ucide insecte, în special acarieni și păduchi. Această ciupercă a fost izolată și identificată pentru prima dată în anii 1980, în timp ce cercetătorii căutau o soluție naturală pentru controlul populațiilor de păduchi la culturile de tutun. Își infectează gazdele prin intermediul conidiilor sale, care sunt adesea luate de gazdă prin contact direct sau prin intermediul hranei. După ce a infectat gazda, ciuperca începe să se dezvolte în interiorul acesteia, provocând o serie de schimbări fiziologice și comportamentale care pot duce în cele din urmă la moartea gazdei. În cazul acarienilor infectați, ciuperca își închide gazda în interiorul unui cocon în formă de sac, numit hibernaculum. În interiorul hibernaculumului, Hirsutella thompsonii își înlocuiește țesuturile gazdei cu propriul său miceliu, până când corpul acarianului se transformă într-un corp fructifer al ciupercii. Hirsutella thompsonii a fost studiată și pentru potențialul său ca agent de control biologic al populațiilor de insecte dăunătoare. Deoarece este o ciupercă naturală, ciuperca poate fi utilizată în mod sigur și eficient pentru a controla populațiile de acarieni sau păduchi în culturile agricole, înlocuind astfel pesticidele chimice nocive.
Metarhizium anisopliae: acest tip de ciupercă se găsește în solul din întreaga lume și poate infecta mai mult de 200 de specii de insecte, inclusiv gândaci, păduchi, afide și tăntari. Această ciupercă produce spori care sunt capabili să pătrundă prin cuticula insectei și să se dezvolte în interiorul acesteia, producând enzime care distrug țesuturile insectelor. După ce ciuperca se dezvoltă în interiorul insectei, se formează o structură cunoscută sub numele de “corp fructifer”, care iese din cadavrul insectei și produce noi sporii pentru a infecta alte insecte. Ciuperca este considerată una dintre cele mai eficiente ciuperci pentru controlul biologic al insectelor, deoarece poate infecta o gamă largă de insecte și poate fi utilizată în medii diverse, inclusiv în culturi agricole și în horticultură. Această ciupercă poate fi utilizată ca alternativă la pesticidele chimice, datorită faptului că este sigură pentru mediul înconjurător și pentru alte organisme nedorite. De asemenea, ciuperca poate fi produsă în masă în laborator și poate fi aplicată în câmp prin diferite metode, cum ar fi pulverizarea sau aplicarea directă pe sol.
Aschersonia aleyrodis: este o ciupercă parazită care infectează musculițele albe (Bemisia tabaci) și alte specii de insecte din familia Aleyrodidae. Această ciupercă utilizează o metodă de infectare numită “infecție prin contact”. Atunci când sporii de Aschersonia aleyrodis vin în contact cu un insectă gazdă, aceștia germină și formează un tub micelic care penetrează cuticula insectei. Ciuperca se dezvoltă apoi în interiorul corpului insectei gazdă, consumându-i treptat țesuturile și provocându-i moartea. După ce ciuperca a consumat întreaga insectă gazdă, aceasta poate produce sporii săi, care sunt eliberați în mediul înconjurător și răspândiți în continuare pentru a infecta alte insecte. Această ciupercă este folosită ca agent de control biologic în lupta împotriva acestor dăunători, mai ales în culturile de tomate, bumbac, fasole și cartofi. Poate fi aplicată prin pulverizare pe culturi, iar sporele sale pătrund în sistemul respirator al musculițelor albe, ceea ce duce la moartea lor în câteva zile. Această metodă de control biologic este considerată ecologică și sigură pentru sănătatea oamenilor și a animalelor, deoarece nu implică utilizarea substanțelor chimice toxice. Poate fi de asemenea folosită pentru controlul natural al musculițelor albe în mediul urban, cum ar fi în sere sau pe terase, unde aceste insecte pot fi o problemă. Deși această ciupercă poate fi eficientă în controlul musculițelor albe, eficacitatea sa poate fi limitată în funcție de condițiile de mediu și de nivelul infestării.
Entomophthora coronata: este o ciupercă parazită care infectează fluturii de noapte din familia Noctuidae. Această ciupercă face parte din clasa Zygomycetes și are o distribuție globală, fiind întâlnită în diverse regiuni ale lumii. Ciuperca produce spori care sunt dispersați în aer și sunt preluați de gazdele sale în timpul zborului. Sporii ajung apoi în sistemul respirator al gazdei, unde încep să germineze și să se dezvolte în interiorul acesteia. Odată ce a infectat gazda, ciuperca produce un “corp fructifer” în formă de creastă, care iese din corpul gazdei și eliberează sporii în mediul înconjurător. Acești sporii pot fi apoi preluați de alte gazde și procesul de infectare poate continua. Ciuperca are o mare importanță ecologică, deoarece ajută la menținerea echilibrului în ecosistemele în care trăiește, prin controlul populațiilor de fluturi de noapte.
Erynia neoaphidis: este o ciupercă parazită care infectează și ucide afidele, insecte care se hrănesc cu seva plantelor. Această ciupercă face parte din clasa Zygomycetes și este răspândită la nivel global, fiind întâlnită în diverse regiuni ale lumii. Ciuperca produce spori care sunt eliberați în aer și preluați de către gazdele lor atunci când acestea se hrănesc cu plantele. Sporii germină și pătrund în corpul gazdei prin intermediul sistemului respirator. După ce a infectat gazda, ciuperca se dezvoltă în interiorul acesteia, consumându-i țesuturile și provocându-i moartea. După ce ciuperca a consumat întreaga insectă gazdă, aceasta poate produce sporii săi, care sunt eliberați în mediul înconjurător și răspândiți în continuare pentru a infecta alte afide. Poate fi utilizată ca agent de control biologic în agricultură, pentru a controla populațiile de afide care pot provoca daune culturilor agricole. Utilizarea Erynia neoaphidis ca agent de control biologic prezintă avantaje față de utilizarea pesticidelor chimice, deoarece este mai ecologică și mai puțin dăunătoare pentru mediul înconjurător.
Pandora formica:este o ciupercă parazită care infectează furnicile. A fost descoperită și descrisă pentru prima dată în anii 1990, iar de atunci a fost identificată la mai multe specii de furnici din întreaga lume. Ciuperca își infectează gazdele prin intermediul unor spori care se atașează la exoscheletul furnicilor și pătrund în interiorul corpului gazdei prin mici orificii. După ce pătrund în interiorul corpului furnicii, sporii se dezvoltă în miceliul ciupercii, care își înlocuiește și distruge treptat organele interne ale furnicii. Odată ce ciuperca își controlează complet gazda, își determină furnica să se deplaseze într-un loc umed și întunecat, unde ciuperca poate crește și produce sporii. Furnica infectată va rămâne agățată de o frunză sau alt obiect, iar corpul său va fi acoperit de un micelium albicios și un strat lipicios de sporangi, care vor elibera spori infectanți în mediu. Pandora formica este considerată un exemplu de manipulare comportamentală a gazdei de către parazit, deoarece ciuperca controlează comportamentul furnicii infectate pentru a-și maximiza propria răspândire. Această ciupercă este studiată și pentru potențialul său în dezvoltarea de noi metode de control biologic al populațiilor de furnici dăunătoare.
Metarhizium anisopliae: este o ciupercă parazită care are capacitatea de a infecta o gamă largă de insecte, inclusiv insecte agricole și forestiere, cum ar fi gândacii de Colorado, broaștele țestoase și omidele. Ciuperca se atașează la insecte și penetrează exoscheletul lor cu ajutorul unor enzime și proteine speciale. Odată ce intră în corpul insectei, ciuperca începe să se multiplice și să se răspândească prin interiorul insectei, ducând la moartea acesteia. Poate fi produsă în masă în laborator și poate fi aplicată în câmp prin diferite metode, cum ar fi pulverizarea sau aplicarea directă pe sol. Această ciupercă este considerată o alternativă ecologică la pesticidele chimice tradiționale și este utilizată cu succes în unele programe de gestionare a dăunătorilor.
Isaria fumosorosea: este o ciupercă parazită care infectează o gamă largă de insecte, cum ar fi afidele, păduchii, musculițele albe și moliile. După ce infectează o insectă, ciuperca crește în interiorul acesteia, hrănindu-se cu țesuturile sale și producând toxine care o omoară. Este cunoscută de secole în medicina tradițională chineză pentru proprietățile sale medicinale. Cercetările recente sugerează că Isaria fumosorosea ar putea fi o sursă potențială de noi medicamente. Unele dintre substanțele produse de ciupercă au proprietăți antitumorale, antivirale și antimicrobiene. Poate fi folosită în agricultură ca agent de control biologic al dăunătorilor și ca stimulator al creșterii plantelor. Aceasta poate ajuta la combaterea unor dăunători precum afidele și muștele albe, fără a fi nevoie de utilizarea pesticidelor chimice.
Toate aceste ciuperci parazite au evoluat pentru a-și manipula gazdele în moduri fascinante și complexe, ceea ce le face subiectul unor studii și cercetări interesante din punct de vedere biologic.