Coloranţii naturali se pot obţine din diverse plante, fructe, licheni dar mai ales din ciuperci. Cel mai adesea fiind folosite la vopsirea lânii şi a mătăsii. Vopsirea textilelor este un proces uşor şi se poate realiza prin simpla fierbere a ciupercilor într-un vas cu apă. Excepţie fac diferite ciuperci la care trebuie adăugat un solvent sau catalizator, de exemplu amoniac, alcool, oţet. Această metodă va obţine doar o culoare de bază. Pentru ca o ciupercă să producă un colorant trebuie să conţină un pigment solubil în apă care va fi rezistent la soare şi la spălare. Îmbunătăţirea culorii se face prin tratarea prealabilă a fibrei în baiţ (săruri metalice: alaun de potasiu, dicromat de potasiu, clorură stanoasă, sulfat de cupru, sulfat de fier), care sunt înmuiaţi în apă fierbinte pentru a permite legarea moleculară cu fibra. Pigmentul din ciupercă se leagă la rândul său cu fibra tratată cu baiţ, permiţând moleculelor de pigment să facă o legătură mult mai puternică, astfel crescând rezistenţa la lumină şi rezistenţă a culorii.
Cele mai bune ciuperci pentru vopsire:
– Phaeolus schweinitzii sau poliporul vopsitorului este o sursă naturală de colorant verde, galben, auriu sau maro în funcţie de materialul vopsit şi dacă a fost folosit un solvent.
– Hapalopilus nidulans: ciuperca este volosită pentru producerea culorii violet cu ajutorul unei soluţii alcaline.
– Inonotus hispidus: se poate obţine o gamă completă de nuanţe până la portocaliu intens şi galben până cu ajutorul soluţiei de alaun de potasiu şi culoarea verde-închis cu ajutorul soluţiei de sulfat de fier.
– Hydnellum aurantiacum: este folosit în producerea culorii cenuşie până la gri-verzui în funcţie de solventul folosit.
– Hydnellum caeruleum: se obţine culoarea albastră cu ajutorul soluţiei de alaun de potasiu.
– Hydnellum scrobiculatum: se obţine culoarea albastru- verde cu ajutorul soluţiei de alaun de potasiu.
– Hydnellum spongiosipes: se obţine culoarea albastru- verde cu ajutorul soluţiei de alaun de potasiu.
– Phellodon niger: se obţine un colorant gri-albastru sau verde.
– Cortinarius semisanguineus: este o sursă excelentă de pigmenţi roşii şi portocalii.
– Cortinarius sanguineus: se obţine culoarea roşu-intens cu ajutorul soluţiei de alaun de potasiu. Coloranţii acestei ciuperci se pot dizolva şi în alcool.
– Cortinarius malicorius: se poate obţine culoarea roşie-portocalie cu ajutorul soluţiei de alaun de potasiu şi al soluţiei bitartrat de potasiu şi culoarea gri-roz fără aditivi. Coloranţii acestei ciuperci se pot dizolva şi în alcool.
Phaeolus schweinitzii (poliporul vopsitorului)
Lista coloranţilor naturali obţinuţi din ciuperci:
– Agaricus arvensis: cu ajutorul apei sărate se obţine culoarea galben-verzui.
– Agaricus campestris: cu ajutorul apei sărate se obţine culoarea galben-verzui.
– Boletus regius: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea roşu-gălbui.
– Coprinus comantus: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea gri-verzuie.
– Cantharellus cibarius: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea galben palid.
– Calvatia gigantea: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea roşu închis spre maroniu
– Calvatia cyathiformis: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea roşu ruginiu
– Calvatia ruboflava: cu ajutorul oţetului vom obţine culoarea roşu-ruginiu.
– Craterellus ignicolor: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea galben palid.
– Cortinarius neosanguineus: vom obţine culoarea roşie.
– Ganoderma applanatum (băcălie de fag, babiţă): cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea roşcată.
– Ganoderma lucidum (linguriţa zânei): cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea ruginie.
Ganoderma lucidum (linguriţa zânei)
– Grifola frondosa (foalele vacii): cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea galben-deschis.
– Gymnopilus junonius: vom obţine culoarea galbenă.
– Hypomyces lactifluorum: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea roşcată- cenuşie.
– Hydnellum peckii: vom obţine culoarea albastru, verde, cafeniu-deschis (bej).
– Hydnellum aurantiacum: vom obţine culoarea verde-închis.
– Hapalopilus nidulans: vom obţine culoarea mov.
– Laetiporus sulphureus (găina de pădure): cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea portocalie.
– Lepista nuda (nicorete violete): cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea verde.
– Leucoagaricus americanus: dacă folosim amoniac vom obţine culoarea gri-verziu, dacă vom folosi apă sărată vom obţine culoarea rozaliu-bej.
– Omphalotus olivascens: cu ajutorul sulfatului de aluminiu vom obţine culoarea bej-palid şi cenuşiu (gri).
– Pleurotus ostreatus (păstrăvi de fag): cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea gri-verzui.
– Phaelotus schweinitzii: cu ajutorul amoniacului vom obţine culoarea portocalie, dacă folosim un vas de cupru şi amoniac vom obţine culoarea verde-închis, dacă vom folosi un vas de fier şi amoniac vom obţine culoarea roşu-ruginiu, dacă vom folosi apa sărată vom obţine culoarea galbenă care este fluorescent la UV, prin simpla fierbere a ciupercii vom obţine culoarea maro sau auriu.
– Pycnoporus cinnabarinus: cu ajutorul apei vom obţine culoarea maro-auriu.
– Stereum ostrea: culoarea obţinută este variabilă, susceptibil de a se schimba.
– Sarcodon imbricatus (buretele uliului): culoarea obţinută este albăstrui-verzui.
– Trametes versicolor (coada curcanului): culoarea obţinută este variabilă, susceptibil de a se schimba.