Pălaria, foarte compacts si carnoasă, este, la inceput globuloasă, si apoi, larg-convexă.
Cuticula este catifelată si, pe masura trecerii timpului, se fragmentează, alcatuind o complicata retea albicioasa, pe timp uscat cuticula speciei crapă, dând naştere unei reţele asemănătoare oarecum cu un mozaic;
Piciorul este cilindric, putin bont la baza, foarte dens si carnos, acoperit de asemenea de o retea extinsa.
Porii si tuburile sunt foarte mici si de obicei, adera la picior.
Carnea este alba, relativ spongioasa, cu miros tipic de ciuperca si gust dulceag.
VARIABILITATE, Coloritul palariei variaza de la ocru la maroniu, cu o retea deasa de santuri adanci albicioase. Reteaua de pe suprafata piciorului poate fi alba sau bruna, pe un fond de culoarea cojii de aluna. Carnea este alba, dar sub tuburi capata nuante galbui.
HABITAT. Creste cu precadere in padurile de foioase, in special de fag si stejar la deal si la munte.
PERIOADA DE CRESTERE. De la sfarsitul primaverii pana toamna. Este bureteie care apare cel mai curand.
SPECII ASEMANATOARE. Atunci cand nu are crapaturile de pe palarie, poate fi confundata cu Tylopilus felleus, necomestibila din cauza gustului amar.
SINONIME. Boletus aestivalis.
INTERES GASTRONOMIC: este o specie comestibila de o calitate deosebita, care se preteaza celor mai variate moduri de preparare (vezi Boletus edulis).
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut: