În peninsula Yucatan, din  Mexic, au fost descoperite pietre vechi în formă de ciuperci, sculptate ca nişte feţe umane: aceasta ne face să presupunem că, în cadrul culturii maya, înfloritoare după anul 2 500 î. C., exista un cult bazat pe ciuperci.

Peninsula Yucatan, Mexic

 

 

Este foarte probabil că această veche populaţie avea o veneraţie deosebită pentru ciuperci, deoarece descoperiseră proprietăţile halucionogene ale unor specii aparţinând genurilor Psilocybe şi Stropharia.

Prima atestare documentară a utilizării ciupercilor halucinogene în America Centrală ne parvine de la conchistadorii spanioli din secolul al XVI-lea.

Bernardino de Sahagun relatează că existau acolo „anumite ciupercuţe” pe care indienii le numesc teonanacatl (în raducere liberă „carnea-zeilor”). Ele cresc pe muşchi sau în zonele reci de la înălţime.

Cei care le mănâncă au vedenii sau simt o slăbiciune. Bernardino continuă, descriind folosirea rituală a ciupercilor la un banchet: „Mănâncă nişte ciuperci mici cu miere, apoi devin agitaţi, unii încep să danseze, unii plâng, alţii cântă”.

Teonanacatl era considerat un cuvânt sfânt şi era rostit doar în şoaptă: la unele triburi numai vrăjitorii aveau voie să-l pronunţe!

Cultul Maya: Teonanacatl