Alte denumiri: ghebă de vară, gheba de cioată, ringless honey fungs, muschroom root rot, ring-less Armillaria;

Sinonime: Armillariella tabescens, Clytocibe tabescens, Fungus tabescens, Collybia tabescens, Agaricus tabescens;

Această specie a fost descrisă în anul 1772 sub numele de Agaricus tabescens de micologul italian Giovanni Antonio Scopoli,  denumirea actuală de Armillaria tabescens este dată în anul 1921 de micologul francez Louis Emel, epitetul specific “tabescens” în latină înseamnă “se topeşte”, cu referire probabil la degradarea rapidă a ciupercii;

Pălăria: este de consistenţă redusă, la început este globuloasă sau în formă de clopot, apoi convexă şi la sfârşitul maturizarii este puţin adâncită cu un gurgui central foarte accentuat, are diametrul de 4-10 cm;

Cuticula: este acoperită de numeroşi solzi fibroşi maronii, mai deşi în centru, este netedă şi mată pe timp uscat şi lucioasă pe timp umed, culoarea tinde între gălbui, brun-gălbui, ruginiu, brun-roşiatic;

Lamelele: sunt dese şi decurente, coloritul este iniţial albicios, apoi palid-crem, devenind cu vârsta roşiatic;

Carnea: este fibroasă, compactă, de culoare albicioasă care nu se decolorează după tăiere, cu miros plăcut şi gust uşor amărui;

Piciorul: este foarte lung cu o înălţime de 5-10 cm şi lăţimea de 0,8-1,3 cm, neted, gălbui, deseori curbat sau ondulat, relativ subţiat la capătul de sus precum şi la bază, unde are aspect lânos, la bărtâneţe adesea gol, acest soi nu are inel;

Variabilitate: coloritul pălăriei diferă de la galben ca mierea, la brun-roşcat ajungând şi la brun-închis, piciorul are acceleaşi tonalităţi numai în partea inferioară este negricios, lamele sunt la început albicioase şi apoi brun-roz, carnea este albă, dar la baza piciorului tinde să se înroşească;

Habitat: apare în lunile iunie- octombrie, este o specie saprofită parazitară care creşte în tufe cu multe exemplare dar şi solitare, prin păduri de foioase, prin parcuri, grădini, apare rapid aproape peste noapte şi adesea apare pe pământ deşi creşte de fapt pe rădăcinile copacilor îngropate unde pricinuieşte importante pagube provocând putregaiul rădăcinilor (stejari, plopi), pe trunchiuri aflaţi în putrefacţie;

Specii asemănătoare: Armillaria mellea, Armillaria gallica, Hypholoma fasciculare, Galerina marginata, Pholiota squarrosa;

Interes gastronomic: sunt gustoase şi delicioase, bune de mâncat dar trebuie bine fierte înainte de consum (min 20-30 min) şi în plus nu este tolerată de toată lumea, tulpinile sunt fibroase şi nu se folosesc, o dată ajunse mature tind să se degradeze rapid, trebuie folosite imediat după ce au fost culese, ciupercile crude sunt toxice, consumate în cantităţi mari pot cauza dificultăţi gastrointestinale, se pot găti în mai multe feluri: ciulama, tocăniţă, zacuscă, sub formă de supă, pot fi conservate în ulei sau oţet.

 

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut: