Ciuperca Auriscalpium vulgare (cone tooth, ear-pick fungus, pinecone mushroom), a fost descrisă pentru prima dată de Carl Linnaeus în 1753, sub denumirea de Hydnum vulgare, în celebra sa lucrare “Species Plantarum”. Ulterior, în 1821, marele micolog suedez Elias Magnus Fries a menționat specia în lucrările sale, dar abia în 1828 a fost transferată în genul Auriscalpium de către micologul britanic Samuel Frederick Gray, care i-a dat numele actual de Auriscalpium vulgare.
Numele de gen “Auriscalpium” provine din latină și se traduce aproximativ ca „curățător de urechi” sau „linguriță pentru urechi”. Cuvântul este format din „auris” – „ureche” si „scalpare” – „a răzui” sau „a curăța”. Această denumire face referire la forma ciupercii, care amintește de vechile instrumente folosite în trecut pentru igiena urechilor. Epitetul specific “vulgare” provine din latină și înseamnă “comun” sau “obișnuit”. În context taxonomic, acest termen este adesea folosit pentru a desemna specii larg răspândite sau întâlnite frecvent în natură.
Sinonime: Hydnum auriscalpium, Scutiger auriscalpium, Pleurodon auriscalpium, Leptodon auriscalpium, Hydnum atrotomentosum, Auriscalpium auriscalpium, Auriscalpium auriscalpium, Auriscalpium fechtneri, Pleurodon fechtneri, Hydnum fechtneri.
Pălăria: foarte subţire şi scorţoasă, are un aspect caracteristic, asemănător ca formă, unui rinichi, fiind puţin convexă, are în diametru 1–3 cm, uneori până la 4 cm. maronie.
Cuticula este acoperită cu un puf des şi fin, brun-gălbui.
Piciorul: subţire, îngroşat la bază şi subţiat la vârf, prins de pălărie în poziţie complet laterală, este acoperit şi el cu un puf des, 2–7 cm lungime, foarte subțire (1–2 mm grosime), maroniu.
Suprafaţa himenială (de sub pălărie) este formată din ţepi mici, lungi de circa 1-3 mm lungime.
Sporii: sunt elipsoidali până la ușor alungiți, au suprafața netedă, cu o mărime de aproximativ 5–7 × 2–3 microni. Pulberea lor este de culoare brun-purpurie.
Carnea: este compactă, aproape lemnoasă, fără gust şi miros caracteristice.
Variabilitate: coloritul pălăriei variază de la brun-gălbui până la aproape negru. Piciorul poate fi brun-închis sau negru. Ţepii sunt la început roz şi apoi bruni. La maturitate, par albi datorită sporilor care se acumulează pe ei.
Habitat: creşte pe conurile de conifere (pin, molid) căzute pe pământ şi în stare de putrefacţie, la munte. Apare toamna – din august până în noiembrie, uneori și în iernile blânde.
Specii asemănătoare: este o ciupercă inconfundabilă. Poate fi comparată și cu alte specii care fructifică pe conuri cum este Strobilurus trullisatus– crește pe conuri de brad Douglas, are pălărie mai netedă și lamelară, nu spinoasă. Baeospora myosura– fructifică pe conuri de molid, are lamele sub pălărie. Mycena purpureofusca– crește pe conuri de pin, are pălărie conică, netedă, și lamele.
Comestibilitate: fără interes alimentar.
