Alte denumiri: burete de nisip, cornul puturos, dune stinkhorn, sand stinkhorn.
Sinonime: Phallus iosmus, Phallus imperialis, Hymenophallus hadriani, Ithyphallus impudicus var. imperialis, Ithyphallus var. iosmos.
Specia Phallus hadriani a fost descrisă pentru prima dată de botanistul francez Étienne Pierre Ventenat în 1798, și mai târziu acceptată sub acest nume de micologul Christiaan Hendrik Persoon în lucrarea “Synopsis Methodica Fungorum” din 1801. În 1817, micologul german Christian Gottfried Daniel Nees von Esenbeck a redenumit-o Hymenophallus hadriani, dar acest nume este considerat sinonim și nu a fost adoptat oficial.
Numele de gen “Phallus” provine din cuvântul grecesc „phallos,” care se referă la forma falică a ciupercii mature. Aceste ciuperci au un corp fructifer caracteristic, alungit și cilindric, care amintește de anatomia masculină, de unde și denumirea.
Epitetul specific “hadriani” îl onorează pe Hadrianus Junius, un botanist olandez care, în 1564, a scris despre ciupercile din genul Phallus într-un tratat intitulat “Phalli, ex fungorum genere, în Hollandiae sabuletis passim crescentis descriptio”, referindu-se la creșterea acestor ciuperci pe solurile nisipoase din Olanda.
La începutul dezvoltării, ciuperca apare sub forma unei structuri ovoidale, asemănătoare unui ou, de 3-6 cm în diametru. Acest „ou” este acoperit de o volvă sau peridiu rozaliu sau purpuriu, un element care o diferențiază de Phallus impudicus, ce are peridiu alb. Oul este acoperit de un strat dur și de unul gelatinos, care se degradează atunci când ciuperca ajunge la maturitate și eliberează corpul fructifer. În interiorul acestui „ou” se dezvoltă structurile ciupercii mature. Aceste „ouă” sunt adesea parțial îngropate în pământ, cu rizomorfi (asemănători cu rădăcinile) atașați la bază.
Pe măsură ce ciuperca crește, stratul exterior se sparge, eliberând un corp fructifer cilindric, ce poate atinge între 10 și 20 cm în înălțime și o grosime de aproximativ 4 cm. Structura este formată dintr-un „receptacol” spongios, albicios, poros și gol în interior, facilitând distribuirea rapidă a mirosului în timpul maturizării ciupercii. Baza corpului fructifer rămâne învelită de rămășițele peridiului, formând o structură asemănătoare unui cuib și rămâne la suprafața solului.
Partea superioară a corpului fructifer este acoperită cu o substanță vâscoasă și verzui-maronie numită gleba. Este crestat și seamănă cu un “degetar”, care emană un miros înțepător, amintind de carne în descompunere sau excremente. Aceasta este plină de spori și emite un miros puternic de descompunere, atrăgând insecte care transportă sporii pe distanțe mai mari.
Carnea: este spongioasă și fragilă. În stadiul său imatur, când ciuperca are forma unui ou, carnea este compactă și albicioasă. Pe măsură ce ciuperca se maturizează carnea devine spongioasă. Mirosul devine foarte intens și neplăcut, similar cu mirosul de carne în descompunere.
Sporii: sunt cilindrici, netezi și hialini. Au dimensiuni de 3–4 x 1–2 microni. Pulberea lor este de culoare brun-măslinie. Mirosul fetid are rolul de a atrage insecte, în special muște, albine și gândaci, care sunt esențiale pentru dispersarea sporilor. Aceste insecte sunt atrase de gleba ciupercii, iar după ce consumă sporii, unele dintre ele ajută la răspândirea acestora pe distanțe mari, întrucât sporii pot supraviețui trecerii prin tractul digestiv și sunt eliberați intact în excremente.
Habitat: preferă solurile nisipoase și apar frecvent în peluze, curți, grădini și pe solurile nisipoase ale dunelor.
Specii asemănătoare: Phallus impudicus (burete pucios- are volva albă), Phallus ravenelii (gleba este netedă și în vârful glebei prezintă un cerc alb deschis), Itajahya galericulata (sin. Phallus galericulatus- apare în soluri bogate în materie organică și are nevoie de climă caldă pentru a se dezvolta. Are gleba de culoare maro închis).
Interes gastronomic: este comestibil în stadiul imatur, în faza de „ou,” înainte de a se deschide corpul fructifer și de a elibera mirosul puternic. Totuși, consumul său este destul de rar datorită aspectului său neobișnuit și a mirosului.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut: