Sinonime: Panus conchatus, Lentinus cyathiformis, Panus cyathiformis, Omphalotus cyathiformis, Lentinellus cyathiformis, Gymnopus cyathiformis, Neolentinus degener, Neolentinus schaefferi.

Ciuperca Neolentinus cyathiformis a fost descrisă științific pentru prima dată de micologul american William Alphonso Murrill în 1915, care a denumit-o initial Lentinus cyathiformis. Mai târziu, în 1960, această ciupercă a fost reîncadrată în genul Neolentinus de către micologii japonezi S. Ito și S. S. Sato, devenind cunoscută sub denumirea actuală Neolentinus cyathiformis.

Numele “Neolentinus” face referire la faptul că aceste ciuperci sunt considerate în mod tradițional a face parte din genul Lentinus, dar au fost ulterior identificate ca formând un grup separat, distinct de celelalte specii din acest gen. Prin urmare, termenul “neo” (nou) sugerează caracterul nou și distinct al acestui gen. Termenul “cyathiformis” face referire la forma caracteristică de pocal sau pahar a pălăriei acestei ciuperci. Cuvântul “cyathus” înseamnă “pocal” sau “pahar” în limba latină, iar sufixul “formis” indică faptul că ciuperca are o formă specifică. Astfel, numele științific Neolentinus cyathiformis sugerează o ciupercă distinctă, cu o formă caracteristică de pahar sau pocal, care aparține unui grup separat de ciuperci, distinct de celelalte specii din genul Lentinus.

Pălăria: are un diametru de 5-15 cm și are o formă convexă până la aplatizată, cu marginea ușor ondulată. Suprafața pălăriei poate fi netedă sau ușor vâscoasă și poate avea o textură fibroasă sau granuloasă în centrul pălăriei. Culoarea pălăriei este de obicei maro-gălbuie sau maro-roșcată, dar poate varia de la gri la brun închis. În funcție de gradul de maturitate, pălăria poate prezenta fisuri sau crăpături și poate deveni mai palidă spre margine. Pe măsură ce ciuperca se maturizează, pălăria devine mai aplatizată și mai întinsă în diametru, iar marginea se poate ridica ușor. Marginea este uşor ondulată, pe măsură ce se maturizează, marginea poate deveni mai aplatizată și mai întinsă în diametru. În general, marginea este subțire și fragilă, având o textură similară cu restul pălăriei și o culoare similară cu aceasta, fiind de obicei maro-gălbuie sau maro-roșcată.

Carnea: este compactă și fibroasă, cu o consistență fermă. În stadiul tânăr, carnea este albă și poate avea o aromă ușor fructată sau dulceagă. Pe măsură ce ciuperca se maturizează, carnea devine mai fibroasă și poate deveni mai tare și mai lemnoasă. În general, carnea nu are un gust foarte distinct, dar poate avea o ușoară aromă de nuci.

Lamele sunt subțiri, dens dispuse și ușor decurente (înclinate în jos către picior). Ele sunt albe până la crem-gălbui și au marginile netede și neregulate. Lamelele sunt foarte fine și sunt dispuse la distanțe mai mari unele de altele, în special la începutul dezvoltării ciupercii. Pe măsură ce ciuperca maturizează, lamelele devin mai apropiate și mai compacte, iar culoarea lor poate deveni maronie. Lamelele la această ciupercă sunt aderate la picior și sunt destul de fragile, putând fi ușor rupte dacă nu sunt culese cu grijă.

Sporii: sunt elipsoidali, netezi și de culoare albă. Aceștia măsoară în medie 6-7,5 x 3-4 microni și prezintă o apiculă subțire la unul dintre capete. Sporii sunt produși în cantități mari pe lamele și cad în mod natural pentru a permite dezvoltarea altor organisme fungi.

Piciorul: este cilindric și destul de subțire, având o înălțime de 6-12 cm și un diametru de 1-3 cm. Suprafața piciorului este netedă și uscată, cu o culoare similară cu cea a pălăriei, de obicei maroniu-roșcată sau maroniu-gălbuie, dar poate prezenta și pete sau dunguțe mai închise la culoare. Textura piciorului este fibroasă și densă, dar nu atât de tare ca la alte ciuperci din aceeași familie, iar miezul este gol în interior. Baza piciorului poate fi ușor bulbiformă, mai ales la exemplarele mature. Pe suprafața exterioară a piciorului pot fi prezente și mici scame sau solzișori, mai ales la bază.

Habitat: este o specie saprofită, adică trăiește într-o relație mutual benefică cu alte organisme, hrănindu-se cu resturi vegetale în descompunere. Se găsește adesea pe lemn putrezit de conifere sau de foioase. Această ciupercă este cunoscută ca fiind foarte comună și se poate găsi pe trunchiuri sau ramuri de arbori și de arbuști în descompunere, precum și pe bușteni sau crengi căzute la sol. De asemenea, poate fi întâlnită și în zone cu vegetație degradată sau în apropierea zonelor umede, cum ar fi pajiști sau pășuni. Este o specie răspândită în toată Europa, dar poate fi întâlnită și în alte zone geografice din lume. Crește în general din primăvară până în toamnă, de obicei în perioadele mai răcoroase și umede ale acestor sezoane.

Specii asemănătoare: Lentinus tigrinus (are o pălărie mai mică și un picior mai gros, marginile lamelelor sunt adesea ondulate și are un aspect “tigrat” datorită dungilor negre și albe de pe suprafața pălăriei). Panus rudis (pălăria este acoperită cu peri de 1-2 mm lungime, în stadiul tânăr prezintă un colorit cu tentă de mov). Lentinellus cochleatus (are lamele care sunt mai aglomerate decât cele ale Neolentinus cyathiformis și are o pălărie mai mică și mai plată). Neolentinus lepideus (are un aspect mai robust, cu lamele mai dense și mai albe, se găsește în principal în păduri de foioase).

Interes gastronomic: este considerată comestibilă, dar cu valoare redusă. Este considerată mai mult o ciupercă medicinală sau pentru consumul în stare uscată pentru a fi utilizată în suplimente alimentare sau în băuturi tradiționale din Asia. Cu toate acestea, există câteva rapoarte despre consumul acestei ciuperci în anumite regiuni din Asia, în special în Coreea și Japonia, unde este utilizată în rețete tradiționale de supă sau cu carne. De asemenea, ciuperca este cunoscută pentru proprietățile sale medicinale, fiind considerată benefică pentru sistemul imunitar și având potențial antioxidant și antiinflamator. Extractele de Neolentinus cyathiformis sunt utilizate în produse farmaceutice sau suplimente alimentare pentru îmbunătățirea sănătății și prevenirea unor afecțiuni.

 

 

 

Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut: