Ciuperca a fost descrisă pentru prima dată în anul 1822 de către micologul german Lewis David de Schweinitz sub numele de Agaricus strigosus. Panus rudis nu este o ciupercă comestibilă în mod obișnuit, dar este un excelent exemplu de adaptare saprofită, un subiect interesant de studiu în micologie și un indicator ecologic pentru păduri sănătoase cu lemn mort.
Pălăria: are un diametru de 2–6 cm și este inițial convexă, cu marginea strâns răsucită spre interior. Pe măsură ce se dezvoltă, capătă o formă ușor scobită, cu marginea netedă și uniformă. Forma marginii poate fi circulară, ușor alungită în plan lateral sau neregulată. Suprafața este dens păroasă, acoperită cu perișori de 1–2 mm lungime, și are un aspect uscat. Adesea are nuanțe violacee sau liliachii, în special pe margini, dar ulterior își schimbă culoarea în nuanțe de maro-roșiatic, maro-roz, maro-portocaliu sau cafeniu.
Lamele: sunt adânc decurente, apropiate, adesea se ramifică. În stadiul tânăr lamele pot fi purpurii, albicioase, uneori roz-lila, la final galben-ocracee.
Carnea: este dură, ațoasă, subțire, elastică, are culoarea albicioasă. Gust făinos, miros nesemnificativ, adesea amar.
Piciorul: are o lungime de 1–2 cm și o grosime de până la 1 cm, fiind adesea excentrică sau atașată lateral. Este uneori apropape absent. Este uniformă pe toată lungimea, cu o ușoară îngroșare la bază. Structura este fermă, cu suprafață uscată și dens acoperită de peri fini. Coloritul variază de la albicios până la nuanțe asemănătoare cu cele ale pălăriei.
Sporii: măsoară între 3,5 și 5,5 µm lungime și 1,5–2 µm lățime, având formă cilindrică până la elipsoid alungit, cu suprafața netedă. Pulberea lor este de culoare crem până la gălbuie.
Habitat: este o ciupercă saprofită, adică se hrănește cu lemn mort. Crește mai ales pe lemn de foioase, atât pe crengi căzute, trunchiuri doborâte, cât și pe bușteni putrezi. Preferă lemnul în descompunere moderată, adesea găsită în păduri de foioase, dar poate apărea și în păduri mixte. Este întâlnită în special din primăvară până toamna târziu.
Specii asemănătoare: Phyllotopsis nidulans (orange oyster, mock oyster- este de culoare galben-portocaliu), Lentinellus ursinus (are culoarea maronie in centru iar marginea este albicioasă), Panellus stipticus (păstrăv amar- coloritul variază între gălbui, ocru și brun deschis), Panus conchatus (in stadiul tânăr este de culoare violet).
Sinonime: Panus neostrigosus, Lentinus strigosus, Agaricus strigosus, Lentinus rudis.
Interes alimentar: este considerată, în general, necomestibilă sau neatractivă din punct de vedere culinar. Există surse care menționează că, în stadiile tinere, când ciuperca este încă fragedă, cu țesuturi moi și elastice, unii culegători o consideră comestibilă după gătire îndelungată (fierbere sau sotare prelungită).
