Alte denumiri: pleurotus regal, ciupercă regală, king trumpet mushroom, king oyster, king trumpet, a poor man’s porcini, french horn muschroom, king brown mushroom, boletus of the steppes, trumpet royale, setas de cardo, fungo cardoncello;
Este originară din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi cultivată în unele zone din Asia şi vândută în pieţe şi supermarketuri, este o ciupercă populară datorită calităţilor culinare şi a celei mai lungi perioade de valabilitate faţă de alte ciuperci. Ciupercile cultivate sunt mult mai mari şi cu miros ceva mai slab decât cele din natură. Specia este nematofagă adică sunt ciuperci carnivore specializate în prinderea şi digestia nematodelor (viermii cilindrici);
A fost descrisă pentru prima dată în anul 1815 de către botanistul elveţian Augustin Pyramus de Candolle sub denumirea de Agaricus eryngii, a primit numele de Pleurotus eryngii în anul 1872 de către micologul francez Lucien Quelet;
Pălăria: la început este convexă apoi aplatizată şi la maturitate devine în formă de pâlnie, este cărnoasă, are diametrul de 4-12 cm, de culoare gri sau brun-cenuşiu, suprafaţa este pâsloasă după care devine netedă, marginea este răsucită spre interior (involut) după care devine ondulată (curbată);
Carnea: este albicioasă, compactă, gust plăcut dulceag, miros de ciuperci asemănător hribilor;
Lamele: sunt foarte distanţate, adânc decurente în lungul piciorului, de culoare albicioasă sau crem cu timpul devin gri-gălbuie şi cenuşii;
Piciorul: este scurt câteodată prins excentric de pălărie, mai îngroşat spre pălărie, uşor subţiat la bază, deseori emite rădăcini, albicios, are suprafaţa netedă sau uşor fibroasă, înălţimea este de 3-6 cm;
Variabilitate: coloritul pălăriei variază de la alb-murdar la gri-maroniu cu reflexe roşietice. La exemplarele tinere cuticula are aspect catifelat care dispare cu timpul. Piciorul poate fi albicios sau cu nuanţe de galben;
Habitat: se întâlneşte în locuri necultivate şi pe terenuri ierboase (păşuni, câmpii) pe marginea şoselelor, în special în zone cu climat mediteranean, unde creşte pe resturi vegetale în putrefacţie, apare în lunile iulie-noiembrie, creşte în asociere cu rădăcinile plantei medicinale Eryngium campestre (Scaiul dracului- este o plantă spinoasă), de aici derivă şi numele speciei “eryngii”dar şi denumirea de “păstrăvul scailor”;
Interes gastronomic: este o ciupercă comestibilă de foarte bună calitate dar numai exemplarele tinere, când este gătită dezvoltă o aromă bogată de umami şi o textură cărnoasă, conţine proteine, vitamine din complexul B dar şi vitamina D2, săruri minerale, hidraţi de carbon, care stimulează sistemul imunitar. Ajută la reducerea nivelului de colesterol, are efecte antihipertensive, afecte antitumorale, efect protector asupra rinichilor şi ficatului, ajută la resorbţia calciului şi fosforului alimentar. Se poate găti sub multe forme: prăjit, la grătar, fiert în diferite ciorbe, se pretează şi pentru murat sau conservat în ulei;
Specii asemănătoare: Clitocybe nebularis, Lepista panaeolus, Hohenbuehelia petaloides;
Sinonime: Pleurotus fuscus, Pleurotus fuscus var. ferulae, Pleurotus eryngii var. ferulae, Agaricus cardarella, Dendrosarcus eryngii, Agaricus ferulae, Agaricus eryngii.
Nu uita să distribui dacă ți-a plăcut:
