Sinonime: Boletus resinosus, Polyporus resinosus, Ochroporus resinosus, Piptoporus resinosus, Fomes resinosus.
Ciuperca a fost descrisă oficial pentru prima dată în anul 1794 de către micologul german Heinrich Adolf Schrader, care a integrat-o în genul Boletus sub numele de Boletus resinosus. În anul 1879, renumitul micolog finlandez Petter Adolf Karsten a mutat specia în genul corect, stabilind numele valid de astăzi Ischnoderma resinosum. Numele de gen Ischnoderma, provine din limba greacă veche, unde ischnos înseamnă uscat, subțire, zbârcit, iar derma înseamnă piele sau crustă. Numele descrie textura suprafeței exterioare a ciupercii mature, care devine rigidă și ridată. Epitetul specific resinosum, provine din limba latină și înseamnă plin de rășină. Numele face referire la secreția abundentă de picături de culoarea chihlimbarului, in faza de creștere.
Corpul fructifer: are formă de evantai, consolă sau semicerc, putând atinge dimensiuni considerabile, de la 7 până la 25 cm lățime și o grosime de 1-3 cm la bază. Suprafața este catifelată, poroasă când ciuperca este tânără, devenind netedă și ușor ridată la bătrânețe. Când ciuperca este în faza de creștere activă, elimină prin pori și pe margine picături abundente de lichid (gutație), de culoarea chihlimbarului, roșiatică sau brună, care seamănă cu niște mărgele de rășină sau miere.
Culoarea: în stadiu tânăr, marginea ciupercii este groasă, rotunjită și de culoare alb-crem sau gălbuie, în timp ce centrul este brun-roșiatic sau cafeniu. Pe măsură ce se maturizează, întreaga pălărie devine brun-închis, ciocolatie sau aproape neagră, prezentând adesea zone concentrice.
Carnea: când este tânără este moale, apoasă, elastică și plină de suc. La maturitate devine complet lemnoasă, dură, cu consistență de plută și fragilă la rupere. Are un miros plăcut, intens fungic și un gust acrișor sau slab amărui.
Porii: sunt foarte mici și deși, cilindrici, netezi și transparenți (hialini). Inițial sunt albicioși sau crem. La cea mai mică atingere, zgârietură sau apăsare, porii se colorează instantaneu în brun-închis. Pulberea sporilor este de culoare albă.
Variabilitate: în stadiu tânăr ciuperca este groasă, moale, spongioasă și plină de suc. Are o margine albicioasă sau crem, catifelată, din care transpiră celebrele picături de lichid chihlimbar. La maturitate devine subțire, plată ca o consolă (7-25 cm lățime), capătă cercuri concentrice în nuanțe închise de brun-roșiatic, cafeniu și, în final, negricios. Textura se transformă complet, devenind dură, lemnoasă sau poroasă, ca dopul de plută.
Habitat: este o specie saprofită (produce putregai alb) care crește în grupuri, adesea etajate, pe lemnul mort de foioase. Preferă trunchiurile căzute sau cioturile de fag, stejar, tei sau arțar. Apare de la sfârșitul verii și până la sfârșitul toamnei (august- noiembrie).
Specii asemănătoare: Ischnoderma benzoinum (este aproape identică, dar crește exclusiv pe conifere, molid, brad, pin și are un miros mai rășinos sau aromat). Ganoderma lucidum (are o crustă lucioasă, ca lăcuită, pe pălărie și adesea prezintă un picior lateral bine definit, în timp ce Ischnoderma resinosum este catifelată și atașată direct pe trunchi). Inonotus hispidus (are o suprafață mult mai păroasă, cu perișori aspri, este de culoare galben-ruginie și nu se îngălbenește, devine imediat maro-închis la atingere pe zona porilor.
Interes gastronomic: în stadiul tânăr este comestibilă doar atunci când marginea albă este moale și poate fi străpunsă ușor cu unghia. Are o textură cărnoasă și absoarbe foarte bine aromele la prăjire. La maturitate devine complet necomestibilă din cauza texturii lemnoase și indigeste. Mod de gatire: taie marginea moale în felii foarte subțiri. Pune feliile într-o tigaie cu foarte puțin ulei. Ciuperca va lăsa multă apă. Las-o să scadă complet la foc mediu. Când apa s-a evaporat, adaugă un cub generos de unt, usturoi zdrobit și ierburi aromatice (cimbru sau rozmarin). Prăjește feliile până când prind o crustă rumenă, brun-aurie. Ca la orice ciupercă sălbatică nouă pe care o guști pentru prima dată, gătește-o foarte bine (nu o consuma niciodată crudă) și mănâncă doar 2-3 bucățele la prima masă.
